România este o țară binecuvântată cu variate forme de relief, având o mulțime de trasee montane, pentru toate gusturile. Putem găsi trasee montane pentru începători, cu o durată de câteva zeci de minute, trasee lungi de câteva ore, perfecte pentru turiștii experimentați și chiar trasee extrem de dificile, nerecomandate iarna și accesibile doar alpiniștilor.

Munții Apuseni sunt, în general, puțin abrupți, având culmi domoale, accesibile oricui iubește natura și muntele. Aici se găsesc numeroase trasee pentru bicicletă și obiective carstice spectaculoase, precum chei și peșteri. În munții Bucegi găsim atât trasee ușoare, potrivite începătorilor, cât și trasee dificile sau accesibile doar alpiniștilor. Munții Făgăraș sunt recomandați, de regulă, turiștilor experimentați, însă și aici găsim trasee pentru cei mai puțin antrenați, dar pregătiți pentru schimbările rapide de vreme care pot apărea în acești munți.

Am pregătit pentru tine o scurtă colecție a celor mai frumoase trasee montane din România. Ele sunt împărțite în trasee accesibile oricărui drumeț și trasee pentru turiștii cu experiență montană. Fiecare traseu este însoțit de simbolul marcajelor turistice corespunzătoare. Așa poți alege cât mai rapid traseul potrivit ție și să te bucuri de o experiență deosebită!

Marcajele turistice folosite pe traseele montane din România sunt următoarele:

 – bandă albastră, galbenă sau roșie, semnifică, de regulă, trasee principale sau de creastă

   – triunghi albastru, galben sau roșu, semnifică, de regulă, trasee secundare sau către un vârf

   – cruce albastră, galbenă sau roșie, semnifică, de regulă, trasee de legătură

   – punct albastru, galben sau roșu, semnifică, de regulă, trasee în circuit sau dus-întors

Cuprins

• Trasee montane din Carpații Meridionali
  • Cele mai frumoase trasee montane din Munții Retezat
    • Trasee din Retezat pentru începători
    • Trasee din Retezat pentru turiști experimentați
    • Trasee din Retezat pentru mountain bike
  • Cele mai frumoase trasee montane din Munții Bucegi
    • Trasee din Bucegi pentru începători
    • Trasee din Bucegi cu grad sporit de dificultate
    • Trasee din Bucegi pentru mountain bike
  • Cele mai frumoase trasee montane din Făgăraș
    • Trasee din Făgăraș pentru începători
    • Trasee din Făgăraș pentru turiști experimentați
    • Trasee din Făgăraș pentru mountain bike
  • Piatra Craiului, Munții Cernei și Munții Șureanu
    • Trasee pentru începători
    • Trasee pentru turiști experimentați
    • Trasee pentru mountain bike
• Cele mai frumoase trasee montane din Carpații Occidentali
  • Trasee din Apuseni pentru începători
  • Trasee din Apuseni pentru iubitorii de peșteri
  • Trasee din Apuseni pentru mountain bike
  • Munții Banatului, Bihorului și Poiana Ruscă
• Cele mai frumoase trasee montane din Carpații Orientali
  • Trasee pentru începători
  • Trasee pentru turiști experimentați
  • Trasee pentru mountain bike
• Cum te pregătești pentru drumeții la munte
  • Alegerea cortului
  • Alegerea echipamentului
  • Ce nu trebuie să lipsească din bagaj
  • Ce trebuie să știi despre traseul ales

Foto: Andrei Badea

Trasee montane din Carpații Meridionali

În Carpații Meridionali găsești cele mai semețe vârfuri și ascuțite creste din România. Cei mai înalți munți din România se găsesc în Carpații Meridionali. Unele dintre cele mai frumoase trasee montane sunt în Carpații Meridionali. Pe cuprinsul lor, turiștii au la dispoziție trasee turistice variate, prin poteci de pădure sau pe creste alpine.

Iată cele mai frumoase trasee ale Carpaților Meridionali, atât trasee populare și cunoscute, dar și locuri mai puțin umblate, în care poți cunoaște sălbăticia naturii. În Carpații Meridionali poți face trasee spre Vârful Moldoveanu, trasee în Parâng, trasee în Piatra Craiului, trasee spre Lacul Bolboci sau trasee către Vârful Omu.

Carpații Meridionali sunt străbăturți de cele mai înalte șosele din România: Transfăgărășan și Transalpina.

1. Cele mai frumoase trasee din munții Retezat

Munții Retezat reprezintă o bijuterie a Carpaților și unele dintre cele mai frumoase zone de munte se găsesc aici. Mulți îi consideră cei mai frumoși munți din România și aici vei găsi unele dintre cele mai frumoase și spectaculoase trasee montane din România.

Frumusețea munților Retezat lor a fost recunoscută încă din anul 1935, când a fost înființat Parcul Național Retezat. Munții Retezat oferă turiștilor o varietate de obiective, precum văi glaciare, creste și vârfuri spectaculoase, cascade și păduri seculare, precum și zone domoale, pastorale.

a. Trasee montane din Retezat pentru începători

Accesul în munții Retezat se poate face și cu mașina până la unele puncte de intrare, precum Poiana Pelegii sau Cârnic, în funcție de starea și regimul drumului. Turiștii mai puțin antrenați vor aprecia, cu siguranță, posibilitatea de a se apropia de munte cu mașina, urmând a face drumeții scurte în circuit.

Poiana Pelegii – Lacul Bucura – Poiana Pelegii (4 ore dus-întors)

Foto: Ștefan Sabin

Traseul este cel mai potrivit pentru cei aflați la început de drum pe poteci și doresc să ia primul contact cu munții Retezat. Accesul în Poiana Pelegii se face cu mașina, pe un drum forestier, după achitarea taxei de acces auto în Parcul Național. Lacul Bucura este cel mai mare lac glaciar din România și este un loc care rămâne mult în amintire prin frumusețe. Aici poți dormi cu cortul, putând astfel să extinzi drumeția la lacurile din jur sau chiar vârful Peleaga, cel mai înalt din munții Retezat.

Drumeția de la Poiana Pelegii la Lacul Bucura durează, ca reper al descrierii originale, aproximativ două ore și jumătate și poate fi potrivită și pentru unele familii cu copii, în condiții bune și cu o evaluare realistă a pregătirii grupului. Pe malurile lacului te poți odihni în voie și poți admira oglindirea crestelor în apa Bucurei.

Pe malul lacului există un izvor cu apă limpede și curată, numai bună pentru a-ți reface forțele după urcuș!

Cârnic – Cabana Pietrele (2 ore)

Cârnic – Cabana Gențiana (2 ore)

Cele două trasee clasice de acces în zona nordică a munților Retezat sunt potrivite începătorilor și familiilor cu copii. Ambele poteci trec prin apropierea frumoasei cascade Lolaia, un obiectiv interesant pentru orice iubitor de natură. Cascada are o cădere de aproximativ 15 metri și este foarte spectaculoasă în perioadele cu debit ridicat.

Cabana Pietrele și cabana Gențiana reprezintă puncte de plecare pentru trasee către zona înaltă a munților Retezat. În continuare îți prezentăm câteva exemple.

b. Trasee montane din Retezat pentru turiști experimentați

Turiștii cu experiență în mersul pe munte pot cunoaște pe îndelete masivul Retezat plecând de la cabanele Pietrele și Gențiana sau chiar din căldarea lacului Bucura, unde au dormit cu cortul, în mijlocul naturii.

Cabana Pietrele – Lacul Galeș – șaua Vârful Mare – Vârful Mare (4-5 ore)

Traseul ajunge, după un urcuș susținut, la Lacul Galeș, așezat într-un decor de basm. De aici, poteca se strecoară printre jnepeni și stâncării până în șaua Vârfului Mare, de unde priveliștea este copleșitoare în toate direcțiile. Ultima porțiune până pe Vârful Mare, unul dintre uriașii Retezatului, necesită atenție la parcurgere.

Iarna traseul este periculos pe porțiunea Lacul Galeș- vârful Mare. Dincolo de lacul Galeș nu veți mai găsi apă, alimentați din timp.

Cabana Pietrele – Valea Stânișoarei – Lacul Stânișoara – șaua Retezatului – Vârful Retezat (3-4 ore)

Pornim de la cabana Pietrele și străbatem valea Stânișoarei prin pădurea de molid și, mai sus, prin poieni cu arbuști și jnepeni. Câștigăm altitudine constant și ajungem la Lacul Stânișoara, așezat într-o frumoasă căldare glaciară. Cu atenție, străbatem lespezile de piatră ce urcă abrupt spre Vârful Retezat, iar privirile ne sunt răsplătite cu priveliști de neuitat.

Iarna traseul este periculos dincolo de Lacul Stânișoara. Alimentează cu apă din timp, nu vei mai găsi dincolo de lac.

Cabana Gențiana – Lacul Pietrele – Curmătura Bucurii – Vârful Peleaga – șaua Pelegii– Tăurile din Valea Rea – cabana Gențiana (8-9 ore)

Foto: Ștefan Sabin

Traseul este un circuit destinat turiștilor cu experiență și o bună condiție fizică. De la cabana Gențiana străbatem valea glaciară până la Lacul Pietrele, de unde urcăm abrupt și cu atenție în curmătura Bucurii. De aici avem o priveliște frumoasă spre cel mai mare lac glaciar din România, lacul Bucura. Mai departe, străbatem poteca de creastă și, trecând cu atenție pe sub zona frământată a Colților Pelegii, ajungem pe cel mai înalt vârf din Retezat, Vârful Peleaga. Coborâm pe lespezi de piatră până la Tăurile din Valea Rea și, mai jos, printre jnepeni și pădure până la cabana Gențiana, de care ne desparte un ultim urcuș.

Iarna, traseul este periculos pe porțiunea Lacul Pietrele – Tăurile din Valea Rea. Alimentează cu apă din vreme, nu vei mai găsi dincolo de la lacul Pietrele.

c. Trasee montane din Retezat pentru mountain bike

Baraj Gura Apelor – Poiana Pelegii (20km, D+ 500m)

Drumul de acces către Poiana Pelegii poate fi parcurs și cu mountain bike-ul, fiind un bun prilej de a intra pe două roți în inima Parcului Național Retezat. Traseul este ușor și se desfășoară de-a lungul DJ685, fiind accesibil cu orice tip de mountain bike.

Câmpul lui Neag – Izvoarele Cernei – Cerna Sat (60 km, D+1100m)

Un drum foarte frumos de parcurs pe mountain bike este cel ce leagă valea Jiului de Vest de Băile Herculane. Drumul este teoretic un drum național, dar nu a fost niciodată modernizat. El te va purta din pitorescul văii Jiului de Vest, la poalele Retezatului Mic ai a Oslei, peste munte până la Izvoarele Cernei, un izbuc unde râul țâșnește efectiv din străfundul muntelui, dintr-o mare peșteră încă nedescoperită. În continuare se parcurge conturul lacului Iovanu unde e posibil să existe surpări de teren care nu pot fi trecute cu autoturismul, dar se pot trece ușor cu bicicleta. Finalul este la Cerna Sat de unde se poate continua pe drumul modernizat spre Băile Herculane, pe asfalt.

2. Cele mai frumoase trasee montane din munții Bucegi

Munții Bucegi sunt printre cei mai surprinzători munți ai Carpaților românești. Aici sunt o sumedenie de trasee spectaculoase, de la cele accesibile oricărui iubitor de munte și până la trasee dificile sau rezervate doar alpiniștilor. Munții Bucegi încântă drumețul cu abrupturi amețitoare și văi adânci, dar și cu păduri întinse de molid și culmi prelungi, domoale.

În munții Bucegi poți face excursii la munte cu familia sau cu prietenii. Aici găsești trasee abordabile cu mașina, precum cele de la Lacul Bolboci sau Cabana Padina, cu telecabina spre Babele sau Cota 2000 Sinaia, sau, așa cum e frumos, pe jos.

a. Trasee montane din munții Bucegi pentru începători

Foto: Andrei Badea

Munții Bucegi sunt ușor accesibili atât prin mijloace auto, cât și pe calea ferată București – Brașov. În plus, instalațiile pe cablu ușurează accesul celor mai puțin antrenați în zona platoului Bucegi, la Cota 2000 Sinaia sau la Babele. Din platoul Bucegi se ajunge cel mai ușor la Sfinx, care este la câteva minute de mers de cabana Babele.

La poalele muntelui, în Sinaia și Bușteni, te poți bucura de multe obiective turistice. Poți vizita castelele Peleș și Cantacuzino, mănăstirile Sinaia și Caraiman, dar și case vechi, specifice Văii Prahovei.

În continuare, iată câteva dintre trasee:

Bușteni – Cascada Urlătoarea (1,5 ore)

Această plimbare clasică de Bușteni este potrivită pentru majoritatea turiștilor, inclusiv pentru multe familii, în condiții bune de traseu. Cei mici vor aprecia, cu siguranță, pădurea falnică de molid și spectaculoasa cădere de apă a Urlătorii. Înaltă de aproximativ 15 metri, cascada este un important obiectiv turistic din apropierea orașului Bușteni.

Traseu accesibil tot timpul anului, cu anumite excepții.

Sinaia – Poiana Stânii (1,5 ore)

O altă plimbare potrivită pentru orice vârstă este drumeția spre Poiana Stânii, pornind de această dată din Sinaia. Aici se poate servi masa, fie la cabană, fie la picnic pe pajiștea întinsă. De asemenea, cei mici se vor bucura de panorama pe care o pot admira din foișorul de belvedere instalat deasupra Văii Prahovei, din care privirea cuprinde orașele întregii văi și munții din jur.

Traseu accesibil tot timpul anului, cu anumite excepții.

Gura Diham – Poiana Izvoarelor – Pichetul Roșu – cabana Diham – Gura Diham (5 ore)

În zona Dihamului se pot face drumeții în orice anotimp. Nu trebuie să te sperie urcușul din apropierea cabanei Gura Diham, căci panta se domolește curând și devine o frumoasă alee prin pădurea de fag. De la Poiana Izvoarelor apar crestele ascuțite ale munților înalți, pentru ca în fața cabanei Diham să putem admira întregul abrupt al Morarului și Bucșoiului. Coborâm pe o potecă largă și domoală prin pădurea de fag, încheind astfel un circuit deosebit de frumos.

Traseu accesibil tot timpul anului, cu anumite excepții. Poți realimenta cu apă la cabana Diham.

Azuga – Valea Grecului – Vârful Grecu – cabana Diham – Valea Leucii – Predeal (5-6 ore)

Vârful Grecu este un punct de belvedere extraordinar, priveliștile oferite fiind cu greu egalabile. De aici poți privi către întregul abrupt al Bucegilor, poți privi spre munții Neamțului, spre Piatra Mare și Postăvaru, ba chiar și spre Măgura Codlei, în Transilvania!

Traseul urmează un drum forestier de-a lungul văii Grecului, după care urcă prin pădure și iese în luminiș. După urcușul pe vârf, continuăm prin pădure, pe curba de nivel, până la șaua Baiului (ușor de recunoscut prin cele două antene) și mai departe spre Diham. După pauza de masă, revenim în șa și coborâm spre Predeal.

Traseu accesibil tot timpul anului, cu anumite excepții. Poți realimenta cu apă la cabana Diham.

b. Trasee montane din Bucegi cu un grad sporit de dificultate

Turiștii cu experiență în mersul pe munte și cu o bună condiție fizică pot cunoaște multe din tainele Bucegilor, pe trasee cu un grad sporit de dificultate sau cu o lungime considerabilă. Fie că vorbi de Jepii Mari, de Jepii Mici sau de muntele Bucșoiu, drumeții cu experiență vor descoperi lumea spectaculoasă a Bucegilor.

Ne vom rezuma la a enumera doar câteva dintre acestea, fiind imposibilă redarea lor în totalitate.

Bușteni – Pichetul Roșu – Prepeleac – cabana Mălăiești (6 ore)

Un traseu clasic din capitolul Bucegilor, drumul către frumoasa cabană Mălăiești înconjoară abruptul de la poale și oferă multe zone în care să bucure ochiul de sălbăticia pădurii, stânci semețe și peisaje cuprinzătoare. La cabană găsim gazde primitoare și o atmosferă plăcută, iar frumusețea naturală a văii Mălăiești este una ce rămâne mult timp în amintire.

Acest traseu nu este recomandat iarna, fiind expus pericolului avalanșelor. Atenție! Alimentează cu apă din timp; ultima sursă este la Poiana Izvoarelor.

Cabana Mălăiești – Hornul Mare – Vârful Omu – Valea Cerbului – Bușteni (8 ore)

Foto: Andrei Badea

După o noapte dormită la cabana Mălăiești, putem urca spre Vârful Omu, cel mai înalt vârf din munții Bucegi. Urmăm pragurile văii glaciare și străbatem Hornul Mare, unde ne ajutăm de lanțurile montate pentru a ieși în creasta muntelui, la scurtă distanță de vârful și cabana Omu. Coborâm pe Valea Cerbului, o altă vale glaciară, și privim spre Acele Morarului, poate cea mai vestită creastă a Bucegilor. Dacă avem noroc, putem zări și ciopoare de capre negre!

Traseul nu este recomandat iarna. Alimentează cu apă la plecarea de la cabană, pe traseu nu sunt izvoare până jos, în Valea Cerbului.

Bușteni – Valea Jepilor – cabana Caraiman – Crucea Caraiman – cabana Babele – Vârful Omu (8 ore)

Valea Jepilor, incorect numită de mulți “Jepii Mici”, este poate cel mai cunoscut traseu al Bucegilor. Urcușul “pe Jepi” este abrupt și multe zone sunt echipate cu lanțuri și scări, iar diferența de nivel din Bușteni este considerabilă. Pornim la drum odihniți și bine echipați, iar efortul ne va fi răsplătit cu peisaje sălbatice. De la cabana Caraiman facem dreapta și urcăm spre Crucea Caraiman, celebrul monument aninat deasupra Bușteniului, unde întregul hău al Caraimanului ni se așterne la picioare. Nu putem uita Sfinxul și Babele, celebrele stânci modelate de natură. După atât urcuș, până la Omu ni se pare o simplă plimbare!

Traseul nu este accesibil iarna. Se recomandă să ai apă de la plecare; singurul izvor curat este la intrarea în Valea Jepilor.

Vârful Omu – Vârful Bucșoiu – Prepleac – Pichetul Roșu – Gura Diham (6 ore)

Acest traseu traversează creasta Bucșoiului mare și nu este pentru cei cu rău de înălțime. Cine îl parcurge, totuși, se bucură de priveliștile și genunile Bucșoiului, locuri unde doar caprele negre cutează a se aventura.

Traseul nu este recomandat iarna. Atenție! Pe traseu nu este apă până la Poiana Izvoarelor; alimentează la plecare.

Bran – Șimon – Valea Gaura – șaua Hornurilor – Vârful Omu (7-8 ore)

Versantul vestic al Bucegilor oferă, la rândul său, trasee pentru turiștii experimentați, care pot urca într-o zi diferența considerabilă de nivel până în vârful muntelui. Valea Gaura este unul dintre aceste trasee, peisajul fiind recunoscut de mulți drept unul dintre cele mai frumoase de care te poți bucura pe potecile turistice ale Bucegilor.

Traseul nu este recomandat iarna. Atenție! Ultima sursă de apă este la intrarea pe Valea Gaura, la cascada Moara Dracului.

Bran – Culmea Clincea – șaua Țigănești – Vârful Omu (6-7 ore)

Foto: Andrei Badea

Din Bran pornim către pârtia de schi și apoi continuăm prin pădure, câștigând rapid înălțime. La golul alpin se deschide peisajul stâncos la Țigăneștilor și, curând, ajungem la refugiul turistic, loc de adăpost pentru vreme rea. Până la Omu avem de trecut o porțiune cu lanțuri și un urcuș domol.

Traseul nu este recomandat iarna. Atenție! Nu vei găsi apă pe traseu; alimentează la plecare.

c. Trasee din Munții Bucegi pentru mountain bike

Sinaia – Șaua Dichiului – Babele (27 km, D+1380m)
Poate cel mai practicat traseu de ciclism din Munții Bucegi este urcarea pe șoseaua Transbucegi până în Șaua Dichiului și apoi spre Piatra Arsă și Babele. Șoseaua e asfaltată în totalitate până în apropierea cabanei Piatra Arsă și este accesibilă oricăror cicliști echipați cu biciclete cu o transmisie cu rapoarte potrivite pentru urcare. Ultima bucată până la Babele nu e asfaltată dar nu pune probleme deosebite. Este un traseu ideal pentru începători. Iubitorii de coborâre pot să îl facă în sens invers, urcând la Babele cu telecabina.

Sinaia – Piatra Arsă – Babele – Vf. Omu (24 km, D+1700m)

Cel mai iubit traseu de mountain bike din zonă este urcarea din Sinaia până la Vârful Omu, o încercare prin care au trecut aproape toți iubitorii serioși al acestui sport. Traseul e destul de dificil, panta e mare, dar e accesibil și cicliștilor mai puțin antrenați dacă sunt pregătiți să împingă bicicleta ceva mai mult. Pentru cei ce nu au pregătirea fizică necesară, se poate urca cu telecabina până la Cota 2000 în Sinaia. Drumul pleacă de acolo pe platou, printre jnepeni, până la Babele de unde devine ceva mai dificil iar începătorii vor avea ceva mai mult de împins. Dar efortul nu e prea mare dacă finalul înseamnă să ajungi cu bicicleta la peste 2500 m! Recomandăm atenție maximă la coborâre, mai ales în zona căldării de sub Omu unde există riscul unei căderi în gol! Traseul e nerecomandat pe vreme rea!

Padina – Șaua Strunga – Șimon (15 km, D+400m)

Traseul din Șaua Strunga în satul Șimon din Bran este cea mai cunoscută coborâre de MTB din România! Recomandată cicliștilor avansați în prima porțiune, ea devine ceva mai simplă după intrarea în pădure. Se urmărește traseul bandă roșie și se ajunge în capul satului Șimon din Bran. Există și posibilitatea de a coborî spre Moieciu de Sus. Pentru a ajunge la începutul coborârii, se pleacă de la Cabana Padina pe un drum vechi, aproape inexistent, ultima porțiune fiind însă de push bike.

3. Cele mai frumoase trasee montane din Făgăraș

Supranumiți Alpii Transilvaniei, munții Făgărașului sunt cei mai înalți mulți din România. Aici se află cele mai înalte vârfuri din țară, Moldoveanu și Negoiu. Munții Făgărașului sunt formați dintr-o creastă lungă de 70 de kilometri, de la vest la est, din care se desprind creste secundare pe ambele părți, asemenea unui pieptene imens.

Munții Făgărașului oferă unele dintre cele mai frumoase trasee montane iarna în România. Atenție, însă, frumusețea iernii în munții Făgărașului vine cu pericolele avalanșelor de zăpadă și trebuie luate măsurile de precauție necesare.

a.Trasee montane din Făgăraș pentru începători

La o primă vedere, munții Făgărașului sunt neprietenoși cu cei aflați la început de drum în ceea ce privește drumețiile. Cu toate acestea, turiștii începători pot găsi trasee frumoase pe care să le poată parcuge în siguranță. Majoritatea cabanelor din zona nordică sunt ușor accesibile, iar șoseaua națională Transfăgărășan ușurează accesul în zona înaltă a muntelui.

Sebeșu de Sus – Culmea Moașei – Cabana Suru (3-4 ore)

Foto: Andrei Badea

Cabana Suru este unul dintre acele locuri unde îți vei dori oricând să revii, datorită așezării în mijloc de natură și a ospitalității gazdelor. Traseul până la cabană este accesibil majorității turiștilor cu o condiție fizică de bază și se desfășoară prin pădure, în urcuș ușor.

Traseu accesibil tot timpul anului, cu anumite excepții.

Avrig – Poiana Neamțului (auto) – Cabana Bârcaciu (3-4 ore)

Din orașul Avrig se poate ajunge cu mașina până la Poiana Neamțului, scutind asfel mersul pe drumul forestier; dacă nu, adăugați două ore de mers. Până la Cabana Bârcaciu se urcă în serpentine pe culmea muntelui, ajungând în frumoasa poiană a cabanei, la o altitudine de 1550m.

Traseu accesibil tot timpul anului, cu anumite excepții.

Stațiunea climaterică Sâmbăta – Cabana Valea Sâmbetei (3 ore)

Traseul începe pe un drum forestier și continuă pe potecă. Urcușul este domol și după 3 ore ajungem la frumoasa cabană Valea Sâmbetei, de unde putem admira Fereastra Mare, o șa largă în creasta Făgărașilor, vizibilă de la mare depărtare. De aici se poate ajunge și la chilia Părintelui Arsenie Boca.

Traseu accesibil tot timpul anului, cu anumite excepții.

Cabana Bâlea Lac – șaua Capra – lacul Capra (2 ore)

Șoseaua Transfăgărășan și telecabina ușurează accesul turiștilor în zona înaltă a munților Făgărașului. Drumeția până la lacul Capra este accesibilă oricărui pasionat de drumeție și oferă o experiență frumoasă de creastă, priveliștea văii Bâlea văzută de sus fiind de neuitat. Malurile lacului Capra sunt potrivite pentru a campa și, astfel, această drumeție poate fi o ocazie excelentă pentru o primă noapte petrecută la cort pe un munte înalt, la peste 2000m.

Traseu accesibil tot timpul anului, cu anumite excepții.

b. Trasee în munții Făgăraș pentru turiști experimentați

Turiștii cu experiență pot continua traseele până la cabane descrise anterior, ajungând în creasta principală a masivului. Atenție! Iarna toate aceste trasee necesită echipament special sau sunt total nerecomandate, datorită riscului de avalanșă.

În continuare iată alte trasee pentru turiști experimentați.

Stâna din Valea Rea – Valea Rea – Vârful Moldoveanu (5 ore)

Foto: Andrei Badea

Cel mai ușor traseu către acoperișul României începe din valea Rea, de la stâna zisă a lui Burnei. Aici putem ajunge cu mașina, la capătul unui drum forestier lung de aproximativ 40 de kilometri. Traseul nostru urmează căldările glaciare ale Văii Rele. După un prim urcuș abrupt de la stână, în căldarea a doua suntem bucurați de priveliștea Moldoveanului și ne simțim ca într-un ceaun cu fundul plat, prin care curge nederanjat un pârâiaș. Încă o căldare ne desparte de Portița Viștei, unde suntem deja în creasta Făgărașilor. Până pe Moldoveanu avem de trecut urcușul abrupt al vârfului Viștea Mare, al treilea din țară, și apoi creasta îngustă dintre cele două. Suntem pe acoperișul României!

Traseul nu este recomandat iarna. Surse de apă la plecare și în Portița Viștei.

Piscul Negru – Lacul Călțun – Vârful Negoiu (6 ore)

Spre al doilea vârf al României putem ajunge din drumul Trasfăgărășan, de la Piscu Negru. Urmând valea glaciară a Călțunului, după aproximativ trei ore ajungem la lacul cu același nume, unde zărim și modernul refugiu turistic. Locul este de vis, prins între peretele impunător al Lespezilor și cel al Negoiului. Până la destinația noastră avem de trecut prin Strunga Doamnei, la capătul unui scurt horn stâncos.

Traseul nu este recomandat iarna. Ultima sursă de apă este la lacul Călțun. Se recomandă fierberea apei.

Breaza – Valea Pojortei – poiana fostei cabane Urlea – șaua Moșuleața – Vârful Urlea (8-9 ore)

Foto: Andrei Badea

Într-o zi lungă de vară putem urca spre vârful Urlea, peste plaiul Moșuleței. Aici ajungem urmărind sălbatica vale a Pojortei și trecând prin poiana fostei cabane Urlea. Mai sus trecem printre tufe de ienuperi și rododendroni, iar peisajul devine tot mai spectaculos. Putem înnopta la unul dintre cele două refugii din apropiere, Moșuleața sau Urlea, sau putem monta corturile.

Traseul nu este recomandat iarna. Singura sursă de apă din zona înaltă este la lacul Urlea.

C. Trasee în munții Făgăraș pentru mountain bike

Slatina – Valea Rea – Șaua Malița – Valea Vâlsanului – Nucșoara – Slatina (70 km, D+2000m)

Acesta e un traseu lung dar frumos și nu foarte dificil, care urcă până în apropierea vârfului Moldoveanu. Este în întregime pe drum forestier și în afară de lungime nu pune alte dificultăți. Se urcă din comuna Slatina pe Valea Rea și se continuă pe drumul spre Malița. Din șaua Malița, drumul cotește stânga și coboară pe un picior ce se lasă încet în valea Vâlsanului. Pentru iubitorii de aventură tura se poate face în două zile, cu campare sus în șaua Malița.

4. Cele mai frumoase trasee din Piatra Craiului, Munții Cernei și Șureanu

Supranumită Regina Carpaților, Piatra Craiului te vrăjește cu albul său strălucitor și cu cotloanele învăluite în mister. În abrupturile Pietrei Craiului se află unele dintre cele mai periculoase trasee montane din România, care atrag însă prin sălbăticia și varietatea peisajelor pe care le oferă drumeților.

În munții Cernei și Șureanu vei găsi locuri în care timpul s-a oprit și oameni care și-au împletit destinele de firescul naturii. Aici sunt printre cele mai frumoase și abordabile trasee din România, potrivite pentru plimbări recreative, alături de familie sau prieteni, sau chiar cu bicicleta pe munte Tot prin pădurile munților Cernei și Șureanu poți parcurge unele dintre cele mai frumoase trasee montane toamna în România.

a. Trasee pentru începători

Fântâna lui Botorog – Poiana Zănoaga – Cabana Curmătura – Prăpăstiile Zărneștilor – Fântâna lui Botorog (6 ore)

Foto: Andrei Badea

Cei aflați la început de drum pot face cunoștință cu Piatra Craiului urcând la cabana Curmătura, un frumos loc de popas pentru drumeți. Aici ajungem după un urcuș de aproximativ 3 ore și, dacă se dorește, putem rămâne peste noapte. Coborâm pe un alt drum, ce șerpuiește prin Prăpăstiile Zărneștilor, spectaculoase chei de munte, cu pereți de calcar înalți de 100-200m.

Apă găsim la Fântâna lui Botorog, la plecare, și la cabana Curmătura.

Valea Cernei – Cascada Vânturătoarea (3 ore)

Foto: Andrei Badea

Cascada Vânturătoarea din munții Cernei este, cu siguranță, un obiectiv turistic pe care nu-l poți uita curând. Plecând de la coada lacului Prisaca, urcăm abrupt prin pădure până la baza impunătorilor pereți de stâncă vizibili din șosea. Cascada are o cădere impresionată și este împrăștiată de vânt în zona de jos, fiind deosebit de spectaculoasă.

Traseul este accesibil tot timpul anului, cu anumite excepții.

Băile Herculane – Peștera cu Aburi (2 ore)

Foto: Andrei Badea

Turiștii cazați în Băile Herculane pot face o drumeție ușoară până la Peștera cu Aburi. Pornim din apropierea Hotelului Roman și urmăm poteca ce urcă lin prin pădure, în serpentine printre vegetația mediteraneană. Putem ajunge și pe Vârful Ciorici, unde ni se oferă o amplă panoramă asupra Văii Cernei și munților Mehedinți. De pe vârf coborâm pentru 10 minute și ajungem la Peștera cu Aburi, o micuță cavernă de unde răsuflă aburi fierbinți. Revenind pe Vârful Ciorici, putem urca spre Vârful Elisabeta și foișorul de observație construit pe el, de unde panorama asupra văii este și mai impresionantă.

Traseul este accesibil tot timpul anului, cu anumite excepții.

b. Trasee pentru turiști experimentați

Cabana Curmătura – Vârful Turnu – Vârful Ascuțit – Piscul Baciului – Refugiul Grind – La Table – Cabana Curmătura (12 ore)

Foto: Andrei Badea

Creasta Pietrei Craiului a fermecat dintotdeauna prin albul ei sclipitor, senzația de mers pe bârnă și priveliștile impresionante către munții din jur. Îți propunem o tură de forță, în circuit de la cabana Curmătura, peste creasta nordică a Pietrei Craiului.

De la cabană urcăm spre Șaua Crăpăturii, de unde prindem marcajul spre creastă. Urcarea la Vârful Turnu se face prin scocuri înclinate, dotate cu lanțuri. Odată ajunși în creastă, poteca ne conduce la început prin pădure până în șaua Padinii Închise, de unde traseul rămâne la golul alpin. După vârful Ascuțit, unde este un refugiu turistic, creasta devine mai stâncoasă și vom avea mai multe porțiuni de cățărat și descățărat. Din Piscul Baciului, cel mai înalt din Piatra Craiului, coborâm spre refugiul Grind, de unde revenim la cabana Curmătura.

Traseul nu este recomandat iarna fără echipament special și tehnici de alpinism. În creastă nu se găsește apă; singurele izvoare sunt la cabana Curmătura și La Table.

Motel Dumbrava – Dobraia – Prisăcina – șaua Prislop – Vârful Iuții – Culmea Stivuța – Ineleț – Valea Cernei (11-12 ore)

Foto: Andrei Badea

Pentru turiștii iubitori de munte și natură care vor să descopere o lume spectaculoasă, ferită de lumea cotidiană, recomandăm cătunele Munților Cernei. Într-un traseu de două zile sau unul lung, realizat într-o zi, poți cunoaște cătunele Dobraia, Prisăcina și Ineleț din Munții Cernei.

Plecând de la Motel Dumbrava, situat pe șoseaua națională, la aproximativ 12 km de Băile Herculane, trecem curând apa Cernei pe o punte suspendată. Poteca noastră se strecoară prin pădure și urcă în serpentine largi. După aproximativ 2 ore ajungem la marginea cătunului Dobraia și apar primele case. Urcușul se mai domolește și după încă un ceas ajungem la bisericuța satului, situată într-o poiană cu vederi superbe spre Munții Mehedinți. După biserică, apucăm drumul din dreapta, ce ne conduce în coborâre ușoară spre cătunul Prisăcina, de unde urcăm spre șaua Prislop, aflată în creasta Munților Cernei. Șaua este o zonă pitorească între două vârfuri mari, Arjana și Cușmița. Ne orientăm spre nord și ocolim vârful proeminent al Cușmiței și urmăm creasta până în dreptul vârfului Iuții, de unde coborâm spre cătunul Ineleț. De la Ineleț coborâm spre Valea Cernei pe scări de lemn fixate în peretele stâncos, ce oferă o senzație deosebit de spectaculoasă.

Traseul nu este recomandat iarna mai sus de cătune și necesită abilități de orientare în zona superioară. Pe traseu există izvoare.

Comuna Federi – Fundătura Ponorului (3 ore)

Foto: Andrei Badea

Numită de localnici și “Palma lui Dumnezeu”, Fundătura Ponorului din Munții Șureanu este un loc în care timpul a fost uimit de frumusețea naturii și a uitat să mai curgă. Pe lunca apei sunt risipite sălașele oamenilor și fiecare dimineață este însoțită de talangile vacilor și fuioare de ceață.

Din comuna Federi, din apropierea DN66, în județul Hunedoara, apucăm drumurile forestiere folosite de localnici pentru a ajunge sus, în Fundătura. Deși traseul nu impune niciun fel de dificultăți tehnice, necesită abilități cât mai bune de orientare. Odată ajunși în Fundătura, se poate dormi cu cortul, cu permisiunea localnicilor din zonă. Se pot face plimbări de dealurile din jur, pe poteci nemarcate sau de animale, putând cunoaște astfel o natură neîmblânzită de trecerea timpului.

Traseul de acces și plimbările în zonă necesită abilități de orientare. Traseul este accesibil și iarna, cu anumite excepții; există apă la destinație. Vara se poate urca la Fundătura Ponorului și cu mountain bike-ul.

c. Trasee în munții Piatra Craiului pentru mountain bike

Zărnești – Măgura – Moieciu – Predeluț – Zărnești (25 km, D+500m)

Unul dintre cele mai simple trasee de ciclism în zonă pleacă din Zărnești pe la Fântâna lui Botorog, urcă în satul Măgura și apoi coboară tot înainte până în Moieciu de Jos. Traseul nu e dificil, urcarea nu e foarte abruptă iar priveliștea asupra munților Bucegi și a Moieciului și Branului este impresionantă. Întoarcerea în Zărnești se poate face din Bran prin pasul Predeluț, asfaltat doar parțial pe prima bucată

Zărnești – Prăpăstiile Zărneștiului – La Table – Peștera – Măgura – Zărnești (27km, D+1000m)

Foto: Andrei Badea

Traseul propus pornește din centrul orașului Zărnești și străbate zona de poale a Pietrei Craiului, prin Prăpăstii și până La Table. De aici se urcă spre Șaua Joaca, un loc de belvedere cu priveliști spre creasta Pietrei Craiului și spre Bucegi, după care coboară în satul Peștera, în apropierea Casei Folea. Putem continua spre satul Măgura și înapoi spre Zărnești sau direct spre drumul național, către Moeciu de Jos.

Este un traseu de dificultate medie spre dificilă și se desfășoară în cea mai mare parte pe drum forestier, fiind accesibil cu orice tip de mountain bike.

Podul Dâmboviței – Ciocanu – Șirnea – Brustureț – Peștera Dâmbovicioara – Podul Dâmboviței (25 km, D+760 m)

Un traseu ceva mai dificil este cel ce începe din Podul Dâmboviței, continuă pe asfalt prin Cheile Dâmbovicioarei și apoi pe urcarea abruptă dar asfaltată spre Ciocanu. Se coboară apoi spre Șirnea iar din capătul de sus al satului un drum ne duce peste culme în valea Brustureț pe care se coboară până la Peștera Dâmbovicioara înapoi în drumul asfaltat. Este un traseu potrivit pentru începători-avansați, doar ultima urcare din Șirnea în sus fiind ceva mai dificilă.

Cele mai frumoase trasee din Carpații Occidentali

Carpații Occidentali închid arcul carpatic spre vest și oferă peisaje frumoase, variate. Munții Apuseni sunt pentru mulți cei mai frumoși munți din România. În unele zone predomină culmile prelungi, împădurite, și văile unde oamenii și-au construit sălașe. În altele, formele de relief carstic sunt puternic dezvoltate și constituie o atracție.

Nu în ultimul rând, în Carpații Occidentali găsim și relief accidentat, cu pereți înalți de stâncă și creste ascuțite, dar și chei spectaculoase, precum Cheile Râmețului, Cheile Ordâncușei sau Cheile Turzii.

Iubitorii de peșteri vor găsi activități pe gustul mor în munții Apuseni, aici fiind și două peșteri cu ghețari permanenți, precum Peștera Scărișoara și Peștera Focul Viu.

1. Trasee montane din Apuseni pentru începători

Circuitul Cheilor Turzii, ambii versanți (4-5 ore)

Foto: Diana Diaconescu

Cheile Turzii sunt poarta de intrare în ținutul Apusenilor. Formațiunile spectaculoase săpate de apele pârâului Hășdate sunt de o frumusețe unică și au fermecat drumeții din cele mai vechi timpuri. Circuitul cheilor, pe ambii versanți, este o bună ocazie de a cunoaște frumusețea acestui colț de natură și este accesibil și turiștilor începători în domeniul drumeției.

Cetea – Băile Romane – Piatra Ceții (4-5 ore)

Piatra Ceții este un munte stâncos deosebit de spectaculos, fiind unul dintre cele mai impunătoare masive calcaroase ale munților Trască. și rezervație naturală de plante rare.

Către Piatra Ceții poți urca din satul Cetea, unde se poate ajunge cu mașina. Urcușul urmează un drum de car până în Cheile Ceții, unde o cascadă înaltă de 5m a săpat ceea ce localnicii numesc “Băile Romane”. Marcajul părăsește curând valea și urcă spre vest, spre Piatra Ceții. Urcușul este abrupt pe alocuri, dar nu este periculos, iar priveliștea din spate este uimitoare.

Odată ajuns în vârf, poți coborî pe același drum sau să continui traseul spre satul Tecșești. Nu uita să vizitezi și gura Avenului din Piatra Ceții, format din două peșteri cu dezvoltare verticală. Intrarea este posibilă numai speologilor.

Traseul este accesibil tot timpul anului, cu anumite excepții.

2. Trasee montane din Apuseni pentru iubitorii de peșteri

Cabana Padiș – Canton Glăvoi – Cetățile Ponorului – Poiana Ponor – Izbucul Ponor – Cabana Padiș (6-8 ore)

Foto: Diana Diaconescu

Zona Padiș este una dintre cele mai frumoase zone din România. Circuitul Cetăților Ponorului cuprinde majoritarea obiectivelor turistice din zona platoului Padiș și este, poate, cel mai frumos traseu al Apusenilor. Traseul ajunge în apropierea impresionantei peșteri Cetățile Ponorului, cu cele trei doline și portalul spectaculos. Înalt de 75m, este cel mai înalt portal de peșteră din Europa. Iubitorii de peșteri vor putea parcurge, prin apă, porțiunea dintre Dolina 3 și portalul de intrare. Un alt obiectiv interesant este Izbucul Ponor, fenomen carstic ce drenează toate apele pierdute în subteran din Platoul Padiș.

Traseul este accesibil în tot timpul anului, cu excepția intrărilor în Cetățile Ponorului.

Satul Ghețar – Peștera Scărișoara (30 minute)

Foto: Diana Diaconescu

Ghețarul din Peștera Scărișoara nu mai are nevoie de nicio prezentare, fiind un obiectiv turistic unic în lume – cel mai mare ghețar subteran. În satul Ghețar se poate ajunge cu mașina sau chiar cu mountain bike-ul, din centrul comunei Gârda de Sus. Traseul prin pădure este ușor și poate fi parcus de către orice turist, indiferent de pregătire.

3. Trasee montane din Apuseni pentru mountain bike

Cheile Ordâncușei – Peștera Scărișoara (32km, D+900m)

Traseul pornește din comuna Gârda de Sus și constă în cea mai mare parte într-o urcare lină, urmată de o coborâre abruptă. Drumul este asfaltat, cu câteva porțiuni mai denivelate. Obiectivele turistice din zonă sunt Peștera Scărișoara cu celebrul său ghețar și Peștera Poarta lui Ionele, în care se intră printr-un portal impresionant.

Răchițele – Doda Pilii – Ic Ponor – Poiana Călineasa/Padiș (27 km, D+840 m)

Drumul de acces spre Padiș dinspre Răchițele este foarte potrivit pentru iubitorii de mountain bike ce își doresc o plimbare nu foarte dificilă. Până la Ic Ponor drumul e asfaltat, ultima bucată fiind pe un forestier de proastă calitate. Tot din Ic Ponor se poate ajunge pe drum forestier și în Poiana Călineasa unde se întâlnește asfaltul ce vine de la Ghețarul Scărișoara.

Săcuieu – Cabana Vlădeasa – Pietrele Albe – Cascada Vălul Miresei – Răchițele (28 km, D+1200 m)

Urcarea din Săcuieu spre Cabana Vlădeasa pe drumul forestier este un traseu minunat pentru mountain bike, de nivel mediu ca dificultate. De la Cabana Vlădeasa se poate ajunge pe drumul forestier spre Pietrele Albe de unde se coboară pe drumul forestier spre Răchițele trecând pe la Cascada Vălul Miresei.

4. Trasee montane din munții Banatului, Bihorului și Poiana Ruscă

Modești ca înălțime, munții Banatului oferă pesaje inedite, rar întâlnite în restul Carpaților. Aici se află unele dintre cele mai frumoase și cunoscute cascade din România, precum și mici bijuterii precum sate de munte risipite pe culmile domoale. Cascada Bigăr, una dintre cele mai cunoscute puncte de interes de pe harta turistică a României, se află în munții Aninei, parte a munților Banatului.

Spre nord, în munții Poiana Ruscă regăsim tradițiile ancestrale ale românilor. Satele de munte sunt o istorie vie, iar întinsele păduri de foioase ascund animale sălbatice și aventuri inedite. Munții Bihorului reprezintă coroana Apusenilor, fiind cel mai înalt masiv al acestei grupe. Din vârful lor, privirea cuprinde nenumărate culmi de munte.

Pod Beiului – Cascada Văioaga – Lacul Ochiul Beiului – cascadele Beușniței (4-5 ore dus-întors)

Foto: Ștefan Sabin

Zona Cheilor Nerei este una în care fiecare român ar trebui să ajungă măcar o dată în viață. Frumusețea și sălbăticia locurilor vor rămâne mult timp în amintirea celor ce pătrund în această lume de basm.

Traseul propus pornește de la Podul Beiului, unde se poate ajunge cu mașina. De la pod urmăm drumul forestier, care se strecoară printre peisaje frumoase și interesante. Indicatoarele întâlnite pe parcurs ne îndreaptă către obiectivele zilei: Cascada Văioaga și Cascadele Beușniței. Tot în apropiere este și Lacul Ochiul Beiului, despre care se spune că s-a format în urma iubirii îndurerate dintre un tânăr prinț turc și o frumoasă fată valahă.

Arieșeni – Vârful Curcubăta Mare (6 ore dus-întors)

Cel mai înalt vârf al munților Bihorului oferă, în zilele senine, priveliști largi ce cuprind Munții Apuseni și văile lor. Unul dintre obiectivele turistice din Arieșeni este traseul marcat cu bandă albastră. Urmându-l, ajungem spre vârful Bihor.

Pentru a scurta drumul, se poate avansa cu mașina pe drumul forestier de la începutul traseului. Pe drum sunt indicatoare turistice care ne îndrumă spre obiectivul nostru. Pentru a evita monotonia drumului forestier, vom urca prin pădure, urmărind marcajul turistic, pentru ca în scurt timp să ieșim la golul alpin, unde marcajele sunt înlocuite cu stâlpi înfipți în pământ. Până la vârful Curcubăta Mare și stația meteorologică mai este foarte puțin și iată-ne pe cel mai înalt vârf al munților Apuseni! Coborând pe drumul forestier, vom trece pe lângă un sat de locuințe sezoniere ale localnicilor, deosebit de pitoresc.

Traseul nu este recomandat iarna. Alimentează cu apă la plecare, nu sunt surse până pe vârf.

Cele mai frumoase trasee din Carpații Orientali

Carpații Orientali prezintă o mare varietate a reliefului și o sălbăticie unică în lanțul carpatic românesc. Unele dintre cele mai frumoase peisaje de munte din România se pot admira de pe culmile lor domoale. Pe cuprinsul Carpaților Orientali găsim formațiuni de relief diverse, de la creste modelate de acțiunea ghețarilor, până la chei înalte și plaiuri prelungi, pastorale. Transhumanța și tradițiile românești sunt adânc înrădăcinate pe întreg cuprinsul Carpaților Orientali.

Alte obiective interesante din Carpații Orientali sunt cascade spectaculoase, precum Cascada Cailor din munții Rodnei sau Cascada Duruitoarea, din Ceahlău.

1. Trasee montane pentru începători

Carpații Orientali oferă posibilități de drumeție pentru începători, în special în munții Ceahlău, Hășmaș sau Rarău. Aici se pot face trasee de o zi sau trasee cu cazare la cabană, iar priveliștile pe care le poți vedea din creasta muntelui cuprind zone întinse, spectaculoase.

Izvorul Muntelui – Curmătura Lutul Roșu – Piatra cu apă – Cabana Dochia (4 ore)

Ceahlăul este muntele de poveste al Moldovei, cel care a dat naștere atâtor legende cu personaje fanstastice. Un bun prilej pentru a cunoaște traseele montane din Ceahlău și pentru a admira faimosul răsărit din fața cabanei Dochia este traseul ce pornește de la Izvorul Muntelui și urcă până la cabană, trecând prin Curmătura Lutul Roșu.

Pornind de lângă cabana Izvorul Muntelui, la care se poate ajunge cu mașina, traseul intră în pădure și după 15-20 de minute ajunge în Curmătura Lutul Roșu, unde vom găsi o masă pentru picnic. Urcușul continuă prin pădure și, treptat, pădurea de amestec lasă loc molizilor. Aproape de jumătatea traseului vom zări silueta de piramidă a Vârfului Toaca, flancată de stânca Panaghia. Urcușul se mai domolește și poteca ne poartă pe la Piatra cu apă, imens bloc de calcar pentru care ne abatem câțiva pași din potecă. Ajungem curând la cabana Dochia, trecând pe sub siluetele Cetățuii și Călugărilor și apoi prin marea de jnepeni așternută la marginea pădurii.

De pe vârful Toaca, ușor accesibil de la cabana Dochia, se poate admira celebra umbră în formă de piramidă ce apare în zilele de vară, cu maximul în jurul datei de 6 august. Fenomenul este vizibil, într-o mai mică măsură, și de pe prispa cabanei.

Traseul este accesibil tot timpul anului, cu anumite excepții. Alimentează cu apă la plecarea din Izvorul Muntelui. Dacă rămâi mai multe zile la cabana Dochia, îți recomandăm și vizitarea Cascadei Duruitoarea, la două ceasuri în coborâre.

Bălan – Cabana Piatra Singuratică – Bălan (5 ore)

Foto: Andrei Badea

Munții Hășmașului sunt locul de unde izvorăște Oltul și munți suprinzători prin varietatea reliefului așternul la picioarele drumeților. Aici găsim zone întinse de abrupt, pereți impunători, dar și pășuni întinse și line, unde turmele de oi își petrec întreaga vară.

Pornind din orașul Bălan, situat pe malul Oltului, începem urcușul către cabana Piatra Singuratică. Poteca urcă prin pădurea sălbatică și întunecoasă din care ieșim în apropierea cabanei situată lângă Piatra cu același nume. Urcarea pe Piatra Singuratică este mult ușurată de un cablu metalic, iar priveliștea de sus merită cu siguranță efortul. Reîntorși la cabană, putem continua traseul până la Vârful Hășmașul Mare sau putem coborî în Bălan pe traseul marcat cu triunghi roșu, pentru a încheia un circuit frumos de o zi.

Traseul este accesibil tot timpul anului până la cabana Piatra Singuratică, cu anumite excepții. Alimentează cu apă la plecare.

2. Trasee montane pentru turiștii experimentați

Turiștii cu experiență la drumeție vor găsi, cu siguranță, trasee pe gustul lor pe harta Carpaților Orientali. Fie că își doresc senzații alpine, precum multe trasee din Munții Rodnei, fie că își doresc să hoinărească prin sălbăticie, precum în Munții Vrancei, în Carpații Orientali ei vor găsi întotdeauna o aventură inedită. Aceste inedite combinații pe care le găsești doar în Orientali îi fac unii dintre cei mai frumoși munți din România!

Pasul Rotunda – Șaua Ineuț – Șaua Gărgălău – Tarnița La Cruce – Pasul Șetref (24-26 de ore)

Foto: Ștefan Sabin

Munții Rodnei sunt cei mai înalți munți ai Carpaților Orientali, asemănarea lor cu Meridionalii fiind evidentă prin relieful glaciar, creste înalte și dantelate și praguri abrupte. Parcurgerea crestei principale a Munților Rodnei este o piatră de încercare pentru orice drumeț cu experiență, una care va rămâne mult în amintire.

Traseul de creastă pornește din Pasul Rotunda, accesibil cu mașina pe DN18+DN17D, și continuă pe un drum pastoral ce urcă până în apropierea Șeii Gajei. Ne continuăm drumul și lăsăm în urmă pădurea și câteva stâne, ajungând pe Vârful Gaja, de unde putem admira zona înaltă a crestei. Urmând traseul turistic marcat, vom depăși, pe rând, vârfurile Ineuț, Tomnatec, Gărgălău, Laptele, Bătrâna și altele. Traseul de creastă se încheie în Pasul Șetref, după o distanță de aproximativ 60km și aproximativ 3000 de metri urcați în totalitate, de-a lungul vârfurilor înșirate pe creastă.

Se poate dormi la cort în șeile dintre vârfuri sau la refugiile turistice întâlnite pe traseu. Traseul nu este recomandat iarna.

Borșa – Vârful Pietrosul Rodnei – Tarnița La Cruce (7-8h)

Vârful Pietrosul Rodnei este, la cel 2303 metri ai săi, cel mai înalt din Carpații Orientali. Este situat în afara crestei principale a munților Rodnei și, de aceea, propunem atingerea sa într-un traseu separat.

Plecând din stațiunea Borșa, pornim pe drumul forestier ce urcă pe Piciorul Moșului. Pe măsură ce ne apropiem de pădure, drumul devine din ce în ce mai bolovănos și abrupt. După aproximativ două ceasuri și jumătate, drumul forestier ia sfârșit și ajungem în golul alpin, în căldarea Iezerului. Urcând printre jnepeni, ajungem la lacul Iezer, celebru pentru forma sa asemănătoare cu a României. Pe vârful Pietrosul Rodnei ajungem curând, la aproximativ 4 ore și jumătate de la plecare. Din vârf ai o largă priveliște asupra zonelor înconjurătoare și te poți bucura, căci ești “cel mai înalt din Orientali”! Continuând traseul, urcăm vârfurile Buhăescu Mic și Rebra, coborând către Tarnița La Cruce.

Traseul nu este recomandat iarna mai sus de lacul Iezer.

3. Trasee montane pentru mountain bike

Vișeu de Sus – Valea Vaserului – Valea Peștilor – Valea Vinului – Vișeu de Mijloc – Vișeu de Sus (21km, D+500m)

Traseul propus pentru mountain bike în Munții Maramureșului pornește din localitatea Vișeu de Sus și urmează, la început, faimoasa cale ferată de mocăniță. Părăsind valea, la capătul fânețelor Văii Peștilor, ne angajăm în urcuș prin pădure, care poate presupune și push bike, în funcție de pregătirea fiecăruia. Urcușul ia sfârșit în culmea Dealului Seciului, de unde coborâm pe drum de macadam prin Valea Vinului, până în satul Vișeu de Mijloc. De aici, vom continua pe asfalt până în punctul de plecare.

Traseul este mediu-dificil și necesită mountain bike-uri de calitate, care să facă față drumurilor accidentate ale pădurii.

Rodna – Măgura Ilvei – Ilva Mare – Lunca Ilvei – Șanț – Rodna (42km, D+800m)

Și munții Rodnei oferă mai multe trasee pentru mountain bike, din care vă propunem traseul clasic de ocolire a Vârfului Cornii. Plecând din localitatea Rodna, urcăm spre Șaua Săliște pe drumul pietruit. În șa priveliștea este cuprinzătoare, privirile fiind atrase de piramidele impunătoare ale vârfurilor Roșu, Ineuț și Ineu, dar și de vârfurile munților Bârgăului. Coborâm abrupt spre Măgura Ilvei, de unde pornim spre est, pe drumul asfaltat ce ajunge, pe rând, în localitățile Ilva Mare și Lunca Ilvei. Urmează o urcare lungă, dar lipsită de dificultăți, și o coborâre corespunzătoare până în localitatea Șanț, revenind la punctul de plecare pe DN17D.

Traseul este ușor-mediu și este accesibil cu orice mountain bike, însă este recomandat un model de bună calitate și fiabil.

Toplița – Vârful Retițiș – Gura Haitii (Transcălimani) (60 km, D+1500 m)

Drumul care traveresează Munții Călimani de la Toplița la Gura Haitii trecând chiar pe lângă vârful Retițiș și stația meteo este fără discuție unul dintre cele mai frumoase drumuri pentru mountain bike din țară, dar și unul dintre cele mai puțin cunoscute. Fără să pună probleme tehnice deosebite, acest drum este la îndemâna oricui cu condiția să dețină o bicicletă potrivită.

Cum te pregătești pentru drumeții la munte

Drumețiile pe munte sunt un prilej de a cunoaște frumusețea naturii, de a iscodi zone sălbatice și de a admira peisaje spectaculoase.

Înainte de a descoperi cele mai frumoase locuri din România, asigură-te că ai pus la punct câteva aspecte importante, precum detaliile legate de traseul pe care îl vei urma și echipamentul necesar. Astfel pregătit, traseu pe munte poate să înceapă, urmând a te bucura de minunate peisaje montane!

1. Alegerea cortului pentru trasee de munte

Foto: Andrei Badea

Cortul este adăpostul turistului pe munte. Este locul în care te poți întinde pentru o binemeritată odihnă după o zi lungă de drumeție.

Regulile de campare diferă în funcție de aria protejată, administratorul sau proprietarul terenului și reglementările locale. În parcuri și rezervații, camparea este frecvent permisă numai în zone desemnate sau în condițiile regulamentului propriu. În afara ariilor protejate nu presupune automat că orice teren este disponibil pentru campare; verifică regimul zonei și cere acordul administratorului sau proprietarului acolo unde este necesar.

Alegerea cortului pentru traseele de munte trebuie făcută în funcție de locul în care urmează să îți instalezi adăpostul, de anotimp, de greutate și de spațiul oferit. Astfel, poți alege dintre următoarele categorii uzuale de corturi:

1. • Corturi de familie: corturi mari, spațioase, utile pentru vacanțe cu familia. Sunt voluminoase și grele, fiind dificil de cărat în rucsacul de munte. Se folosesc în zone de camping amenajate, unde poți ajunge cu mașina.
   • Corturi intermediare: corturi spațioase și confortabile. Pot fi cărate pe trasee scurte, însă sunt totuși prea grele pentru cele mai lungi drumeții. Se folosesc în zone de camping sau în curțile cabanelor.
   • Corturi de munte: sunt corturile cele mai utilizate în Carpați. Oferă raportul optim între confort, greutate și stabilitate. Se pot folosi în majoritatea locurilor, însă pentru zonele expuse la vânt puternic, precum crestele înalte, se recomandă corturi cu structuri puternice.
   • Corturi pentru condiții extreme: sunt corturile unde greutatea redusă și/sau rezistența structurii sunt cele mai importante aspecte. Majoritatea corturilor de iarnă intră în această categorie.

Nu în ultimul rând, asigură-te că modelul de cort pe care urmează să îl achiziționezi este construit din materiale de calitate (foliile textile, bețele de susținere, cuiele de ancorare).

2. Alegerea echipamentului corespunzător pentru munte

Foto: Andrei Badea

Alegerea echipamentului corespunzător pentru drumeția pe munte este strâns legată de condițiile meteo anunțate pentru zona de ascensiune și data la care plănuiești excursia.

Cea mai potrivită perioadă a anului pentru excursii la munte în România este vara, între lunile mai și septembrie. Totuși, trebuie ținut cont de faptul că și în această perioadă poți găsi zăpadă pe munte. În funcție de zonă, în special în cele înalte, sunt trasee unde poți găsi zăpadă în orice perioadă a anului.

În prezent sunt mai multe servicii meteo care oferă prognoze bune pentru majoritatea zonelor montane din România cu 2-3 zile înainte de a pleca la drum. Astfel, alegerea echipamentului corespunzător pentru drumeție este un lucru foarte ușor de realizat, dacă ții cont de câteva reguli de bază:

1. • Vremea pe munte este schimbătoare; chiar și într-o zi de vară, jacheta impermeabilă și o haină mai groasă nu trebuie să lipsească;
   • Nu te îmbrăca prea gros, căci la efort te vei încălzi;
   • Îmbracă-te în straturi, izolarea termică fiind superioară față de un singur strat mai gros;
   • Evită bumbacul, se usucă greu și reține umezeala rece; folosește îmbrăcămintea din fibre sintetice.

Iată un exemplu de echipare corectă pentru cele două sezoane principale ale muntelui:

Vara:

1. • Bocanci de trei sezoane (bocanci cu talpă flexibilă, comodă);
   • Șosete sport de vară (ușor peste gleznă, de evitat bumbacul);
   • Pantaloni de drumeție, lejeri, lungi subțiri sau scurți (de reținut că unele trasee străbat zone cu vegetație înaltă, pantalonii lungii fiind de preferat; de evitat blugii și alți pantaloni de bumbac);
   • Tricou sport (de evitat bumbacul);
   • Polar sau pulover subțire;
   • Jachetă impermeabilă sau pelerină de ploaie (jacheta este de preferat, căci nu incomodează mișcările turistului).

Iarna:

1. • Bocanci de iarnă sau bocanci de trei sezoane cu construcție solidă;
   • Șosete groase pentru munte, de lână sau fibre sintetice;
   • Pantaloni de iarnă, impermeabili;
   • Îmbrăcăminte de corp (stratul inițial) din lână sau sintetice;
   • Polar sau jachetă tip pufoaică (stratul intermediar);
   • Jachetă impermeabilă (stratul exterior).

Foto: Andrei Badea

3. Ce nu trebuie să îți lipsească din bagajul de călătorie

Indiferent de traseul de drumeție pe care îți propui să îl urmezi, din rucsac nu trebuie să îți lipsească următoarele:

1. • Lanterna frontală și baterii de rezervă – în cazul în care, din anumite motive, te prinde noaptea pe traseu, o sursă de lumină este absolut indispensabilă; nu este greu de cărat și utilitatea sa este indiscutabilă;
   • O trusă medicală minimalistă – posibilitatea de a trata rapid accidente mici care pot apărea la drumețiile montane este foarte importantă; din trusa de prim-ajutor nu trebuie să lipsească plasturi de diferite dimensiuni, bandaje sub formă de tifon, o foarfecă medicinală, dezinfectant, antiinflamatoare și antipiretice;
   • O pereche de șosete în plus – este recomandat să ai mereu o pereche de șosete în plus (de preferat puțin peste gleznă), pe care o găsești uscată în rucsac în cazul în care vei avea nevoie de ea; șosetele pot fi folosite și ca mănuși, în cazul în care le pierzi pe acestea;
   • Jacheta impermeabilă – vremea este schimbătoare la munte și, mai ales vara, reprizele neprevăzute de ploaie nu sunt de neîntâlnit;
   • O haină mai groasă (jacheta din polar sau fleece) – este bine să prevezi schimbările rapide ale vremii și să fii pregătit și pentru momente mai reci;
   • Recipient pentru apă – în anumite zone montane, apa este foarte greu de găsit; cară mereu suficientă apă și nu face economie, căci deshidratarea este un pericol pentru orice persoană. Documentează-te despre sursele de apă întâlnite pe traseul urmat și încearcă să estimezi câtă apă îți va trebui până la următoarea;
   • Câteva dulciuri sau batoane energizante – e bine să ai în rucsac câteva alimente ușoare, energizante și neperisabile.

4. Ce trebuie să știi despre traseul montan pe care vei pleca în excursie

Înainte de a pleca pe un traseu montan, fiecare turist este dator să se documenteze despre locurile prin care va merge, folosind orice sursă la îndemână. Acum informațiile sunt foarte ușor accesibile și pot varia de la descrieri din literatura montană de specialitate, comunități online ale iubitorilor de munte, jurnale de călătorie și multe altele. Pentru informațiile operative din ziua plecării au însă prioritate Salvamont, administrația ariei protejate, operatorii instalațiilor/cabanelor și prognoza meteo actuală.

Este important să cunoști zonele de plecare și revenire din traseu, precum și principalele obiective turistice vizate. La fel de important este să cunoști și izvoarele de unde poți realimenta proviziile de apă sau locația refugiilor turistice, dacă acestea există pe traseul propus.

Astfel, în cazul în care conducătorul grupului suferă ceva neprevăzut, restul turiștilor nu vor fi lăsați fără ajutor, având un minim bagaj de cunoștințe despre traseul urmat.

În cazul traseelor de iarnă, starea zăpezii din zonele vizate este de o maximă importanță. Poți afla informații de la serviciile Salvamont din zona montană pe care intenționezi să o vizitezi, astfel încât să îți poți face o idee realistă despre ce te va aștepta pe traseu.

Nu în ultimul rând, verifică dacă locurile prin care urmează să mergi sunt arii protejate și care este regimul acestora. În unele rezervații și parcuri accesul se face contra cost, iar tariful și modalitatea de plată diferă de la o zonă la alta. În plus, în perimetrul ariilor protejate sunt și alte reguli de care trebuie să ții cont, precum camparea permisă numai în anumite locuri, restricțiile privind focul și alte reguli specifice administrației zonei.

În orice zonă te-ai afla, protejează natura din jurul tău. Păstreaz-o curată, nu rupe florile sau crengile arborilor. Ia cu tine doar amintiri și lasă doar urmele pașilor tăi!

Foto: Ionuț Vlad

În România sunt nenumărate locuri minunate de vizitat. Muntele este opera desăvârșită a naturii, locul în care aceasta își împletește toate elementele pentru a crea un paradis. Cu minime cunoștințe despre munte și potecile sale sau însoțit de persoane în care ai încredere, calcă-i pragul! Regăsește natura muntelui, iubește-o și respect-o! Vei reveni curând, dornic de explorare și de energie.