Daca casca de protectie ramane un accesoriu oarecum la moda printre biciclistii bucuresteni, masca de protectie impotriva poluarii nu se poarta nici macar in discutii. E adevarat, uneori e prea mult, si cu siguranta placerea dispare atunci cand iesim la plimbare echipati ca un regiment de cavaleri teutoni. Si totusi. Respiram in cea mai toxica capitala europeana, ne facem loc printre cei mai agr…esivi soferi si supravietuim celor mai neasteptate gropi. Cei mai multi protejati doar de propria indemanare. Suna dramatic? Este un pic, dar ne-am obisnuit. Ni se pare normal, dar nu este.
Interesant e cum percep biciclistii din Bucuresti subiectul asta. Am (mai) vazut biciclisti cu casti, am reperat unul singur cu masca de protectie, am intalnit cativa (doar) cu genunchiere. Eu personal nu ies din casa fara casca. Tu cum te protejezi in trafic?
p.s. Postul asta a fost inspirat de KiteBike care, intr-un moment de furie inecata in gaz de esapament, ne propune harta traseelor de nepedalat prin Bucuresti.
Nu mă protejez. Dumnezeu cu mila. Poate iarna, mai atenuează din poluare cagula, da-n rest m-am lăsat de fumat ţigări şi am trecut la maşini.
Salut.
Şi eu îs dintre cei care nu prea pleacă fără cască şi mănuşi… mi se pare un minim de respect faţă de fizicul meu propriu şi personal.
Pe de altă parte, mi se pare un pic cam mult să mergi prin oraş cu genunchiere, cotiere, armuri şi alte accesorii de genul ăsta… am văzut câţiva băieţi aşa astă vară şi mi-a cam fost milă de ei.
Cât despre măştile de protecţie… încă-s destul de greu de luat local, iar mulţi (dacă nu le văd în magazinele noastre.. .alea fizice) nici nu prea ştiu de existenţa lor, sau ce beneficii aduc.
Personal am testat o singură dată o mască, dar mi-era prea mare şi în plus îmi aburea rău de tot ochelarii.. de… aşa-s eu mai chior. Diferenţa (după ce înveţi să respiri în ea) e mare… şi o simţi de câte ori o dai jos de pe faţă.